- oripilá
- vb., ind. prez. 1 sg. oripiléz, 3 sg. şi pl. oripileázã
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
oripila — ORIPILÁ, oripilez, vb. I. tranz. (livr.) A îngrozi. ♦ A indispune, a supăra foarte tare. – Din fr. horripiler. Trimis de ionel bufu, 07.12.2007. Sursa: DEX 98 oripilá vb., ind. prez. 1 sg. oripiléz, 3 … Dicționar Român
oripilare — ORIPILÁRE s.f. (livr.) Faptul de a oripila. – v. oripila. Trimis de ionel bufu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 oripiláre s. f., g. d. art. oripilării Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic ORIPILÁRE s … Dicționar Român
horipila — HORIPILÁ vb. I. v. oripila. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN … Dicționar Român